moarte
-
Cunoaștem din Scripturi că toate converg în punctul în care istoria lumii și inima lui Dumnezeu se întâlnesc, anume în răstignirea Fiului. Îmi reînnoiesc încredințarea, pe care am tot repetat-o, anume că în fața crucii retorica noastră dogmatică nu doar „pare”, ci este pricăjită; pentru că nimeni nu poate cuprinde în cuvinte „adâncul bogăției și
-
În acest eseu îmi propun să abordez problema pedepsei cu moartea, anume uciderea unui om în paradigma unei justiții retributive. Teza centrală e că pedeapsa capitală nu e nimic mai mult decât o rămășiță a unui imaginar juridic învechit, menținută în viață prin inerție morală (în cazul acceptanților pasivi) și reflexe tribale (în cazul celor
-
Tendința modernă de a domestici misterul mântuirii ar trebui să ne înfioreze. Nu un fior izvorât din ridicolul unor astfel de narațiuni care-l transformă pe Dumnezeu într-un bufon ambulant (deși și ăsta ar fi un fior îndreptățit), ci un fior ca rod al revelării adevăratei imagini a mântuirii, la polul opus al discursurilor motivaționale ale
-
Ca o făptură muritoare ce sunt, nu pricep moartea. Nu în sensul că nu îi pot cuprinde însemnătatea, cunosc însemnătatea ei deplin; am văzut-o și am plâns mult din pricina ei. Dar a îi cunoaște însemnătatea nu e tot una cu a o cunoaște pe Ea însăși. Deși am privit trupuri neînsuflețite, le-am simțit departe,
Alexandru Rotariu 